Povestea lui Akbar cel Mare

fatehpur sikri 1-001

Dintre toţi împăraţii moguli, Akbar e cel mai grozav. În timpul lui, imperiul a cunoscut o înflorire fără precedent şi o foarte mare expansiune geografică, printr-o strategie bazată pe alianţe. Mai mult decât orice, Akbar este apreciat pentru că, în afară de abilităţile de conducător, a creat punţi între religii, încurajând toleranţa şi buna înţelegere între oameni. Akbar a avut viziunea unui imperiu care foloseşte diversitatea în mod constructiv şi a aşezat fundaţiile morale, administrative, legislative pentru viitorul imperiului mogul.

akbar cel mare

A fost un împătimit al naturii şi al sporturilor. În ciuda neştiinţei de carte, Akbar era un mare iubitor de înţelepciune, un suveran extrem de deschis la minte. Cum am spune astăzi, a reuşit să găsească noi conexiuni, gândind outside the box. A încurajat traducerile din persană, sanscrită şi latină. A creat o bibliotecă ce reunea peste 24.000 de volume. Toleranţa lui nu a fost o simplă apucătură romantică. A devenit o adevarată politică de stat prin reducerea discriminărilor la care erau supuşi „păgânii” şi prin abolirea taxelor pe care aceştia trebuiau să le plătească, fiind de alt cult. Akbar a fost totodată primul împărat mogul care a permis soţiilor sale hinduse să practice în harem ritualurile specifice credinţei lor.

Latura filosofică îl făcea pe Akbar să îşi dorească neîncetat explorarea altor credinţe religioase, lucru şocant în cadrul dinastiei. Akbar era un nonconformist, un eretic în ochii celorlalţi. Nu era un om religios, care respecta orbeşte dogmele islamului. Era apropiat mai mult de misticismul Sufismului. În India, de altfel, islamul nu s-a propagat atât de mult prin sabie şi război, cât prin sfinţii şi poeţii sufiţi. Atât sufismul cât şi Akbar sunt doi factori majori care au contribuit la aducerea împreună a islamului şi hinduismului, promovând unitatea tuturor oamenilor şi a tuturor credinţelor.

În timpul lui Akbar, capitala imperiului s-a mutat pe malul râului Yamuna, la Agra, oraş care pentru o perioadă a purtat numele de Akbarabad. La 40 de km de Agra, Akbar a construit reşedinţa principală, Fatehpur Sikri (Oraşul Victoriei), un impunător oraş având ca punct central mormântul sfântului sufit Salim Shaikh Chisti. Akbar a venit să se roage la mormântul acestuia pentru a avea un moştenitor. Ruga i-a fost ascultată, soţia hindusă aducând pe lume primul fiu, botezat Salim, după numele sfântului. Foarte mulţi credincioşi vin şi în ziua de azi cu dorinţe pe care le leagă, simbolic, de pereţii încăperii în care e mormântul. Dacă dorinţa se îndeplineşte trebuie să se întoarcă şi să desfacă firul legat. Mormântul sfântului se află într-o clădire elegantă, imaculată, ce respiră prin jalis, artisticele ferestre din marmură perforată. Camera centrală e accesibilă doar bărbaţilor. Femeile pot intra, cu capul acoperit, în coridorul ce împrejmuieşte această încăpere.

fatehpur sikri 4-001

Clădirea albă adăpostește mormântul sfântului Salim Chisti

Se spune că Akbar a avut un harem din care făceau parte aproximativ 5000 de femei şi doar 3 soţii legale, de religii diferite. La Fatehpur Sikri, fiecare domneşte într-o casă specială, construită în stilul tradiţiei pe care o reprezintă. Hujra-i-Anup Talao e locuinţa soţiei musulmane, palatul în formă de cruce, Mariam-uz-Zamani aparţine celei creştine, din Goa. Palatul lui Jodha Bai, soţia hindusă de origine rajpută, este cel mai mare şi cel mai important din întregul harem, deoarece aceasta era preferata împăratului. Arhitectura e un melanj reuşit între stilul hindus şi cel islamic, motive şi simboluri precum elefantul, floarea de lotus, lebăda fiind elemente de decor folosite din belşug.

fatehpur sikri 3

Palatul soției creștine

La Fatehpur Sikri, împăratul a construit o sală aparte, destinată discuţiilor iluminatoare între liderii diferitelor religii. Akbar dorea să-i răsplătească pe cei care vin cu idei înţelepte. A chemat la curtea sa reprezentanţi ai tuturor credinţelor, fiecare fiind încurajat să prezinte texte din scripturi, lansând astfel un schimb de idei prelungite şi înfocate dezbateri, un interesant studiu comparativ al religiilor. În acele seminarii, pentru prima oară în istorie, probabil, religiile s-au întâlnit nu pentru a lupta unele cu altele, ci pentru a se înfrăţi. Ibadat Khana e numele locului unde s-au pus bazele filosofiei sincretice, Din-e-Ilahi (Credinţa în Dumnezeu), care a încorporat elemente din hinduism, islamism, creştinism şi jainism. E uimitor cum la vremea când Europa catolică îşi ardea cu spor ereticii în focul inchiziţiei, la Fatehpur Sikri, Akbar declara o idee extrem de modernă şi îndrăzneaţă pentru evul mediu: niciun om nu trebuie să dea socoteală pentru religia sa.

fatehpur sikri 2

fatehpur sikri 1

Diwan-i-Khas, holul de audiențe private, locul în care Akbar îi convoca la discuție pe reprezentanții diferitelor religii.

fatehpur sikri 9

Pilonul central din Diwan-i-Khas.

Una dintre cele mai mari porţi din lume, Buland Darwaza, uimeşte prin dimensiuni şi arhitectură, dar mai ales prin inscripţia cu caractere arabe a unui citat atribuit lui Iisus Hristos (o încercare de reliefare a elementelor comune din cele două religii). Se pare că inscripţia face parte din zicerile şi parabolele lui Iisus păstrate în Coran şi excluse din Biblie: „Lumea este o punte. Traverseaz-o, dar nu construi case pe ea.” E aprope ironic să găseşti aceste cuvinte într-un oraş care a fost abandonat la mai puţin de 15 ani de la construcţie, din pricina dificultăţii aprovizionării cu apă.

fatehpur sikri buland darwaza

Buland Darwaza, poarta de 54 m înălțime prin care se intra în complex.

Fatehpur Sikri evocă splendoarea de odinioară prin comorile arhitecturale din piatră roşie. Rămâne însă un oraş fantomă, mărturia unei lumi de mult apuse, o scenă fără artişti, părăsită după spectacol. Actorii joacă acum alte roluri, scenariul s-a schimbat, iar noi nu putem vedea spectacolul decât pe ecranul imaginaţiei.

Cum arăta oare Fatehpur Sikri când aurul şi pietrele preţioase scânteiau pe pereţi, când covoarele persane împodobeau palatele, când muzica răsuna zi şi noapte, iar ţesăturile şi mătăsurile fine defilau fără încetare prin faţa femeilor din harem? Ce fel de ţară ar fi devenit India astăzi dacă ar fi avut la cârmă conducători ca Akbar, dacă roata istoriei nu s-ar fi întors în cu totul altă direcţie, dacă ambiţiile, invidiile, luptele interne şi consumul excesiv nu ar fi ruinat imperiul?

fatehpur sikri 8

fatehpur sikri 6

fatehpur sikri 4

Platforma din mijloc era folosită pentru competițiile muzicale.

You may also like...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>