Muzeul lui Gandhi din New Delhi

delhi - muzeul lui Gandhi 3

În decembrie 1999 BBC a organizat un sondaj pentru a afla cine e Omul Mileniului care tocmai se încheia, cine a adus umanităţii cea mai însemnată contribuţie în ultimii o mie de ani. Respondenţii l-au plasat pe Mohandas Karamchand Gandhi (Mahatma Gandhi) pe primul loc. Contribuţia extraordinară a lui Gandhi nu este una ştiinţifică (Leonardo da Vinci a fost pe locul doi iar Einstein pe locul cinci). Contribuţia lui este, mai presus de orice, una etică, morală. Gandhi a devenit, de-a lungul timpului, simbolul luptei non-violente, recunoscut drept unul din cei mai de seamă lideri ai secolului XX, revoluţionând viziunea tradiţională asupra politicii şi luptei pentru independenţă.

Prima vizită turistică din Delhi s-a nimerit a fi la Gandhi National Museum, întâmpinare cu valoare simbolică, bun venit oferit de însăşi Părintele Naţiunii, Tatăl Indiei moderne. Întâmplarea m-a umplut de bucurie, amuzându-mă, în acelaşi timp. Tot timpul îl „învinuisem”, în parte, pe acest mare om pentru interesul meu legat de India. Carisma lui Gandhi este, în ochii mei, o simplă expresie a geniului Indiei, care a dăruit de-a lungul timpului multe personalităţi exemplare. Ţin minte cât de impresionată şi inspirată am rămas ca urmare a vizionării filmului documentar care îi poartă numele, realizat în 1982, câştigător a opt premii Oscar. Acel moment a întărit şi mai mult atracţia mea pentru acest tărâm, adăugându-l pe Gandhi în capul listei de oameni remarcabili, fii ai Mamei India.

Care au fost reuşitele şi înfrângerile lui Gandhi? De ce a atras atenţia lumii întregi? Ce îl face remarcabil? De ce continuă să fie o sursă de inspiraţie? Acest om mărunţel, piele şi os, înfăşurat într-un şal alb e cel care a eliberat de sub stăpânirea imperială o ţară de peste 300 de milioane de locuitori!?

Cu adevărat remarcabil la Gandhi nu sunt atât rezultatele în sine cât mijloacele prin care a ajuns la ele. Gandhi a gândit, vorbit şi acţionat cu o consecvenţă uimitoare. A fost de părere că metodele folosite pentru a ajunge la scopul dorit sunt la fel de importante ca scopul în sine. Astfel, nu se pot folosi metode nejuste, violente, pentru a atinge un scop just. A condus prin exemplu, nu prin discursuri. A trăit adevărul în care a crezut, nu a predicat prin vorbe, ci prin fapte. My life is my message, spunea. Gandhi nu a oferit reţete teoretice şi nu a promovat idealuri nefondate, pe care el să nu le fi integrat în propria viaţă.

Camera lui Gandhi

Camera lui Gandhi

Exemplul următor mi se pare extraordinar, prin prisma filosofiei Satyagraha şi a consecvenţei gândire-vorbă-faptă. O mamă i-a cerut într-o zi ajutorul pentru a-i convinge copilul să nu mai mănânce zahăr. Bapu i-a spus să revină după două săptămâni. După două săptămâni, femeia se întoarce, iar Gandhi îi spune pur şi simplu copilului să nu mai mănânce zahăr pentru că îi face rău. Femeia, umită peste poate l-a întrebat de ce a trebuit să aştepte două săptămâni ca să îi spună copilului să nu mai mănânce zahăr. De ce nu i-a spus de la început? Răspunsul a venit pe cât de simplu, pe atât de profund: „Pentru că până acum două săptămâni şi eu mâncam zahăr”.

Prin comportament şi convingeri, Gandhi a fost un lider extrem de atipic, diferit de modelul occidental. A preluat conceptul de ahimsa (non-violenţă) din tradiţia indiană, în special cea jainistă. Găsind-o prea pasivă, i-a oferit un alt sens. Unul orientat social, activist. A adus împreună moralitatea şi politica. A străbătut India cu trenul pentru a vedea cum trăiesc oamenii şi pentru a le înţelege nevoile. A renunţat la glorie, la funcţie şi la posesiuni pământeşti, adoptând un stil de viaţă minimalist, ascetic, din simpatie şi solidaritate faţă de milioanele de săraci. Nu a fost motivat de o carieră politică şi de ambiţii personale. După cum a mărturisit chiar el, şi-a dedicat viaţa unei desăvârşiri spirituale care a luat forma luptei pentru dezrobirea Indiei. La vremea când Hitler se pregătea să-şi experimenteze diabolicele planuri, când Hiroshima şi Nagasaki explodau, când Europa era zguduită de cele mai violente evenimente, Gandhi aducea omul în centrul atenţiei. A reinventat sensul puterii şi al rezolvării conflictelor, oferind o alternativă războaielor violente. „Non-violenţa este cea mai mare forţă de care dispune umanitatea. Este mai puternică decât cea mai puternică armă de distrugere în masă”. Acest om a oferit inspiraţie şi altor luptători pentru libertate, precum Nelson Mandela. Martin Luther King a spus

„Gandhi a fost, probabil, primul om din istorie care a ridicat etica iubirii lui Iisus de la statutul de interacţiune între indivizi la cel de forţă socială, capabilă de a produce o schimbare de impact, la scară largă.”

Pentru a putea rămâne fidel misiunii în care credea, Gandhi s-a concentrat pe viaţa interioară şi pe realizarea sinelui. Avea o disciplină zilnică de meditaţie şi rugăciune, singurul lui scop fiind să ajungă „faţă în faţă cu Dumnezeu”. Recunoaşterea socială, faima şi averea nu îl interesau deloc. Niciodată nu a deţinut un titlu oficial şi nu a avut un birou, a trăit la limita sărăciei, alegând să îi servească pe cei mai săraci dintre săraci. Într-un mod surprinzător, detaşarea de scopurile lumeşti şi disciplina interioară i-au dăruit un vast arsenal de tărie şi fermitate. Cel mai cunoscut imperativ transmis de Gandhi, „Fii schimbarea pe care o doreşti în lume”, e un îndemn la responsabilitate pentru propria viaţă, o chemare la schimbarea sinelui, înainte de cea a semenilor şi a lumii.

Gandhi a fost un fundamentalist în privinţa propriilor valori. Nu a ţinut niciodată cont de aprobarea celorlalţi. Nu a vrut urmaşi. Nu a făcut compromisiuri. Şi-a văzut viaţa ca pe un experiment în căutarea Adevărului. Viaţa lui Gandhi a fost, în cele din urmă, plină de contradicţii. Apostolul non-violenţei şi-a aflat sfârşitul împuşcat. A adus ţara în pragul libertăţii, dar nu a reuşit să împiedice sângerosul măcel dintre musulmani şi hinduşi, care a condus la partiţia India-Pakistan.

Paradoxul continuă. Muzeul din Delhi care îi poartă numele se află faţă în faţă cu o instituţie militară ce sfidează, prin cele două tunuri care-i străjuiesc intrarea, mesajul de pace de peste drum.

Delhi - Muzeul lui Gandhi 2

Ultimii pași ai lui Gandhi și locul în care a fost asasinat, în 1948

Detalii de vizitare a muzeului

Rajghat, New Delhi-110002
Orar: 9.30 AM to 5.30 PM
Lunea este închis.
Website: www.gandhimuseum.org

You may also like...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>