Ospitalitatea în India

Călătoria în necunoscut presupune să depinzi de atitudinea localnicilor, să îţi pui toată încrederea în ei şi să te laşi pe mâna lor. Iar când primeşti mai mult decât te aşteptai, te simţi smerit, copleşit de atâta bunătate.

Ospitalitatea este o valoare extrem de importantă în rândul indienilor.

„Matri devo bhava, Pitro devo byhava, Athithi devo bhava” se traduce prin „Mama este Dumnezeu, tatăl este Dumnezeu, oaspetele este Dumnezeu”. În sanscrită, athithi înseamnă „cel care vine neanunţat”. Oaspetele, oricine ar fi, este primit în casă şi servit cu ce are mai bun gazda. La fel cum e obiceiul şi în satele noastre, nimeni nu se supără dacă apari fără să anunţi în avans. Vizitatorii sunt motiv de mare bucurie. Gazda se opreşte din treburile casnice şi se dedică în totalitate servirii noului venit.

Tot ce avem vine de la Dumnezeu şi cel care se bucură de ce are fără să împartă cu ceilalţi este un adevărat hoţ. Aşa spune un alt vers. A servi pe celălalt înaintea propriei persoane e literă de lege. Învăţăturile vedice subliniază că hrana este viaţă, deci a dărui mâncare celui în nevoie este cea mai înaltă formă de generozitate. Un alt obicei este dăruirea simbolică a unei mici părţi din mâncare, înainte de a fi consumată, lui Dumnezeu sau unui om sărac.

Chiar dacă apari pe neaşteptate, oamenii te servesc cu mâncare. În cele mai umile case în care am fost invitată am primit măcar un pahar de apă sau ceai. Iar aici, în liniştea satului bengalez pierdut de lume, am fost servită atât de frumos de o familie de musulmani. În pridvorul casei de lut, lângă războiul ce ţesea un sari galben, şezând pe un covoraş albastru, am simţit gustul bucuriei.

bengal-village2
bengal-village3
dscn5184

You may also like...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>